Valentin Tătaru, economist şef ING Bank: Sustenabilitatea datoriei publice depinde acum în totalitate de implementarea consecventă a unui program multianual de ajustare fiscală

Datoria suverană a României va depăşi 60% din PIB în 2026, de la aproximativ 54% în 2024, iar opţiunea de a amâna consolidarea fiscală  a dispărut, spun Valentin Tătaru, economist şef la ING Bank, şi Frantisek Taborsky, EMEA FX & FI Strategist într-o analiză publicată pe platforma ING THINK. ”Nevoile mari de finanţare, veniturile reduse şi presiunea agenţiilor de rating fac din disciplina fiscală factorul determinant al riscului suveran, schimbând narativul ţării de la convergenţă la redresare fiscală”.
Evoluţiile recente ale datoriei au arătat clar pieţelor şi agenţiilor de rating globale că măsurile de consolidare fiscală introduse în 2025 nu au fost doar alegeri politice, ci necesităţi matematice. Având în vedere că se preconizează că datoria publică va depăşi pragul de 60% din PIB – crescând de la aproximativ 54% în 2024 la aproximativ 61,3% până la sfârşitul anului 2026 (prognoza ING) – opţiunea de a amâna corectarea a dispărut. ”Considerăm că sustenabilitatea datoriei publice a României depinde acum în totalitate de implementarea consecventă a unui program multianual de ajustare fiscală. Deşi riscurile de lichiditate pe termen scurt rămân limitate datorită finanţării solide din afara pieţei şi cererii locale puternice, indicatorii de solvabilitate pe termen mediu, urmăriţi îndeaproape de agenţiile de rating, sunt încă sub presiune. Perioada 2026-2027 va fi definită de nevoi de finanţare brute ridicate şi de obiective de reducere a deficitului strict monitorizate, ceea ce face ca disciplina fiscală să fie factorul decisiv pentru investitorii care evaluează riscul suveran al României”. Valentin Tătaru spune că, timp de mulţi ani, România a beneficiat de un „efect de bulgăre de zăpadă” favorabil, creşterea PIB-ului nominal depăşind în mod constant rata implicită a dobânzii la datoria publică. Acest lucru a făcut posibilă înregistrarea unor deficite moderate fără a creşte rata datoriei. Cu toate acestea, dinamica s-a schimbat drastic în perioada post-pandemică şi mai ales în ultimii doi ani. O combinaţie de deficite mari (care au atins un nivel maxim de peste 9% din PIB în 2024) şi o perioadă de rate ale dobânzii mai ridicate au schimbat fundamental situaţia. Printre altele, agenţiile de rating au semnalat două surse principale de vulnerabilitate: deficitul primar persistent şi rigiditatea veniturilor. Având unul dintre cele mai scăzute niveluri ale raportului dintre impozite şi PIB din UE (de obicei în jur de 27%-28%), capacitatea reală de rambursare a României pare mult mai slabă decât sugerează raportul dintre datorie şi PIB. În consecinţă, spune economistul şef al ING Bank, sustenabilitatea datoriei nu mai poate fi asumată. Depăşirea pragului de 60% din PIB atrage o supraveghere mai strictă şi elimină tamponul fiscal care permitea anterior României să absoarbă şocurile prin simpla contractare a unor împrumuturi suplimentare.

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

Necesarul de finanţare al României pentru 2026 şi 2027 este substanţial, determinat de necesarul brut de finanţare (GFN) ridicat. GFN cuprinde deficitul bugetar plus datoria scadentă care trebuie refinanţată. În 2026, se preconizează că GFN va rămâne la un nivel ridicat, de 265-275 miliarde lei (aproximativ 13,5% din PIB), alimentat de un deficit încă mare, de aproximativ 6,0-6,5 % din PIB, şi de o concentrare puternică a scadenţelor din emisiunile pe termen scurt în perioada volatilă 2022-2024. Pentru a gestiona această sarcină fără a creşte randamentele, Trezoreria efectuează o schimbare radicală în profilul său de emisiuni: reducerea dependenţei de euroobligaţiuni, saturaţia internă şi accentul pe retail, alături de finanţarea non-piaţă. Astfel, după emisiuni externe record în 2024-2025, se preconizează că volumul euroobligaţiunilor în 2026 va scădea la aproximativ 10 miliarde euro (de la 17 miliarde euro în 2025). Acest lucru ar trebui să contribuie la menţinerea performanţei pieţei secundare şi la prevenirea creşterii spread-ului faţă de omologii săi. Deşi băncile interne rămân lichide, expunerea lor la datoria suverană este deja ridicată, iar Trezoreria va continua să apeleze la economiile gospodăriilor prin programele Tezaur şi Fidelis. Aceste instrumente de retail s-au dovedit a fi un pilon stabil, deşi nu neapărat mai ieftin, de finanţare, diversificând baza deţinătorilor faţă de fluxurile volatile ale portofoliilor străine. Un factor de stabilizare crucial pentru 2026-2027 este dependenţa de surse non-piaţă. Intrările semnificative din împrumuturile din PNRR şi finanţarea specifică legată de apărare (SAFE) acţionează ca un substitut pentru datoria de pe piaţă, mai scumpă. Chiar şi într-un scenariu de bază conservator, 2026 ar trebui să fie un an record pentru România în ceea ce priveşte intrările de fonduri UE. ”Luând în considerare toate sursele, ne aşteptăm la intrări de minimum 15 miliarde euro. Deşi nu toate pot fi considerate finanţare pentru Trezorerie, considerăm că, chiar şi într-un scenariu uşor conservator, am putea vedea aproximativ 5,5 miliarde euro din fondurile UE acoperind o parte din nevoile de finanţare pentru 2026”. Pe termen scurt şi mediu, până când se va câştiga o încredere solidă în intenţiile fiscale pe termen lung ale autorităţilor, România va continua probabil să se confrunte cu presiuni asupra ratingului, întrucât agenţiile de rating vor menţine probabil o abordare de „aşteptare şi observare” în 2026. Economistul ING Bank consideră că o îmbunătăţire a ratingului este puţin probabilă, având în vedere nivelul datoriei, iar obiectivul principal este de a evita o retrogradare la statutul de junk. În acest moment, ratingul de investiţii este menţinut doar datorită credibilităţii traiectoriei de reducere a deficitului. ”Considerăm că agenţiile vor dori să se convingă de neutralitatea politică a datoriei. Dimensiunea costurilor serviciului datoriei (numai plăţile de dobânzi vor depăşi 3% din PIB în 2026) înseamnă că orice guvern viitor va avea o marjă de manevră fiscală limitată. În această situaţie, consolidarea fiscală ar trebui să fie un proiect multianual care să transcendă ciclurile electorale”.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.interscroller */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroyhqkimorxy",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

Tweet

Urmărește

Print
Mail

Articole recomandate

...

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici