Dispută publică la Fondul Proprietatea înaintea votului pentru noul mandat al Franklin Templeton: Comitetul acuză modificări unilaterale ale contractului, administratorul reintroduce penalităţi pentru rezilierea anticipată şi invocă nevoia de stabilitate

Negocierile pentru noul contract de administrare al Fondului Proprietatea s-au transformat într-un conflict deschis între Comitetul Reprezentanţilor acţionarilor şi Franklin Templeton International Services, administratorul unic al fondului, după ce cele două părţi au transmis mesaje contradictorii privind forma documentului care urmează să fie supus aprobării în Adunarea Generală.   Comitetul Reprezentanţilor susţine că versiunea de contract publicată pe site-ul fondului şi înaintată acţionarilor nu este cea negociată şi agreată anterior, acuzând administratorul că a operat modificări unilaterale, în special în privinţa mecanismului de încetare a mandatului şi a penalităţilor pentru reziliere anticipată.   „Forma Contractului de Administrare propusă spre aprobarea Adunării Generale a Acţionarilor nu este varianta negociată de Comitetul Reprezentanţilor, întrucât în această formă au fost incluse unilateral modificări de către Franklin Templeton, cel puţin în ceea ce priveşte mecanismul de încetare a Contractului de Administrare şi penalităţile aferente”, arată Comitetul într-o declaraţie publică transmisă investitorilor.   Potrivit acestuia, pe 22 ianuarie părţile ar fi ajuns la un consens asupra unei forme a contractului din care fusese eliminată clauza privind o penalitate de încetare în primii doi ani ai mandatului. Această versiune urma să fie transmisă pentru o ultimă revizuire înainte de publicare. Ulterior însă, administratorul ar fi revenit asupra poziţiei.   Comitetul afirmă că, pe 23 ianuarie, Franklin Templeton „a anunţat că nu îşi menţine oferta comercială menţionată anterior” şi „revine unilateral la varianta includerii unei penalităţi de încetare”, iar documentul ar fi fost transmis după publicarea pe site, „astfel încât Comitetul Reprezentaţilor nu a avut cum să verifice conţinutul materialelor publicate sau să le confirme în vreun fel”.   Reprezentanţii acţionarilor mai spun că au acceptat alte concesii tocmai pentru a elimina această clauză, iar reincluderea ei face ca „varianta contractului propusă acţionarilor spre aprobare să nu reflecte cu acurateţe negocierile”.   Franklin Templeton respinge însă acuzaţiile şi susţine că procesul de negociere s-a desfăşurat „deschis şi cu bună credinţă”, cu mai multe runde de discuţii şi versiuni succesive ale documentului.   „Pe parcursul procesului de negociere, Franklin Templeton a colaborat deschis şi cu bună credinţă cu CR pentru a ajunge la termeni reciproc acceptabili ai Contractului de Administrare pentru un mandat de 4 ani”, precizează administratorul într-un răspuns oficial.   Compania arată că a făcut „mai multe concesii materiale, atât juridice, cât şi comerciale”, inclusiv „renunţarea la clauza privind despăgubirile pentru încetare anticipată”, însă această concesie ar fi fost legată de premisa unei perioade minime de stabilitate.   Potrivit Franklin Templeton, situaţia s-ar fi schimbat după ce Comitetul ar fi solicitat lansarea unui proces de selecţie pentru un nou administrator. „Această solicitare a schimbat fundamental premisele care au stat la baza acordului Franklin Templeton de a renunţa la clauza privind despăgubirile pentru încetare anticipată”, arată administratorul, motiv pentru care a decis „reintroducerea clauzei, aplicabilă doar în primii 2 ani ai mandatului”.   Administratorul justifică menţinerea penalităţii prin necesitatea „asigurării stabilităţii Fondului”, a „predictibilităţii pentru investitori” şi a unei planificări de afaceri rezonabile, într-un context în care fondul ar putea fi implicat în tranzacţii majore, inclusiv posibila valorificare a participaţiei la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti.   În paralel, Franklin Templeton a inclus în comunicare şi un bilanţ al rezultatelor obţinute în perioada administrării, susţinând că strategia sa „a generat un randament total pentru acţionari de 1.340% pentru acţiunile Fondului şi de 495% pentru valoarea activului net (VAN) în RON”, precum şi returnări cumulate de peste 29 miliarde de lei către acţionari prin dividende, reduceri de capital şi răscumpărări.   Disputa apare într-un moment cheie, în care acţionarii trebuie să decidă dacă aprobă noul mandat de patru ani în condiţiile propuse de administrator. Divergenţele privind clauzele de încetare şi penalizare evidenţiază tensiuni legate de echilibrul contractual dintre administrator şi reprezentanţii investitorilor şi pot influenţa modul în care va fi votat noul contract.

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.interscroller */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroyhqkimorxy",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

Tweet

Urmărește

Print
Mail

Articole recomandate

...

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici