Intrarea Bulgariei în zona euro, la 1 ianuarie 2026, a generat, după cum era de aşteptat, dezbateri în mass-media autohtonă, prin raportare la situaţia din România. Din multitudinea de opinii exprimate, una iese însă în relief prin clara lipsă de înţelegere a modului cum funcţionează băncile centrale naţionale în cadrul Eurosistemului. Poziţia respectivă ne obligă să venim, mai jos, cu precizări ce se înscriu în politica de educaţie financiară a BNR. Într-un articol al cărui titlu vrea să ne convingă că “Bulgaria intră în Euro (sic!)şiţ…”, doctorul în economie Radu Soviani afirmă că o parte din conducerea BNR “s-ar fi trezit fără job dacă România lua decizia să adere la zona euro în 2015, atunci când îndeplinea toate criteriile.” Aserţiunea, ce pare a sugera, în contextul mai larg al articolului, că banca centrală naţională nu a fost interesată de demersul respectiv – şi aceasta din motive personale, pur egoiste – este o gogomănie, ce nu este susţinută de realitatea faptică. În primul rând, enunţul respectiv nu ţine cont de aceea că în cadrul Uniunii Monetare şi Economice, acţiunea Băncii Centrale Europene (BCE) este dependentă de jucători naţionali. Altfel spus, băncile centrale naţionale (BCNşiiţ), vor continua să existe şi după aderarea ţărilor lor la zona euro, cu îndeplinirea a numeroase funcţii, după cum vom vedea în continuare, astfel încât nimeni din conducerea lor să nu se poată plânge de lipsă de activitate. Mai mult, BCE se bazează pe structura instituţională a BCN, stabilită conform legislaţiei naţionale, deci nu se implică în numirea conducerii şi angajarea personalului acestor instituţiişiiiţ. În al doilea rând, afirmaţia mai sus menţionată nu ţine seama nici de existenţa şi activitatea unor comitete ad-hoc din BNR, care au analizat aspecte tehnice, organizatorice, juridice şi de comunicare legate de pregătirea României pentru aderarea la zona euro.
Să intrăm, acum, mai detaliat în aspectele de educaţie financiară!Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) şi Eurosistemul Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) se compune din Banca Centrală Europeană (BCE) şi băncile centrale naţionale (BCN) ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. La momentul elaborării textelor legale fondatoare ale acestui sistem (Tratatul de la Mastricht şi Statutul SEBC şi al BCE) exista credinţa că toate statele membre vor adopta euro şi astfel SEBC va îndeplini toate sarcinile legate de moneda unică europeană. Întrucât unele state membre ale UE au întârziat cu aderarea la zona euro, a fost nevoie să se creeze termenul de Eurosistem şi apoi să se dea o bază legală acestuia.Eurosistemul este alcătuit din BCE şi băncile centrale din ţările care au trecut la euro. El este parte a SEBC şi va avea responsabilităţi în probleme privind moneda unică europeană, atât timp cât vor fi ţări membre UE care nu au adoptat moneda unică europeană. Trebuie precizat că, atât SEBC, cât şi Eurosistemul nu au personalitate juridică. În schimb, în conformitate cu dreptul internaţional public, BCE este o persoană juridică ce formeaza nucleul arhitecturii complexe a Eurosistemului. În plus, fiecare dintre BCN are personalitate juridică în conformitate cu legislaţia naţională din ţara sa. În cadrul Eurosistemului există însă o ierarhie strictă între BCE şi BCN: deciziile sunt luate de organele de conducere ale BCE şi sunt puse in execuţie, de regulă, de BCN, urmând a se aplica numai ţărilor din zona euro. Prin urmare, Eurosistemul trebuie văzut ca entitatea care îndeplineşte funcţiile de bancă centrală în spatiul geografic al monedei unice. BCN pot executa şi alte funcţii în afara cadrului Eurosistemului, atât timp cât ele nu interferează cu obiectivele şi misiunile acestuia. În acest sens, numeroase BCN execută operaţiuni financiare pe cont propriu şi exercită supraveghere prudenţială asupra instituţiilor de credit naţionale.BCN din ţările UE care nu participă la zona euro sunt membre cu statut special ale SEBC: potrivit art. 139 al Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europene, ele sunt membre cu derogare, ceea ce implică că BCN din statele respective nu au anumite drepturi şi obligaţii în cadrul SEBC. Băncile centrale din aceste state îşi pot conduce propriile lor politici monetare şi nu iau parte la procesul de formulare a politicii monetare unice pentru zona euro şi nici la implementarea acesteia.Organele de conducere ale SEBC/Eurosistemului SEBC şi Eurosistemul sunt conduse de organele de decizie ale BCE: Consiliul Guvernatorilor şi Comitetul executiv. Un al treilea organ de conducere al SEBC este Consiliul General, care va exista atât timp cât anumite state ale UE nu vor adopta euro ca monedă comună.Consiliul Guvernatorilor, ce îi reuneşte pe membrii Comitetului Executiv ai BCE şi pe guvernatorii ţărilor care participă la Uniunea Monetară, defineşte politica monetară în zona euro şi adoptă orientările necesare pentru implementarea acesteia.Comitetul Executiv – ce are în componenţa sa un preşedinte, un vicepreşedinte şi patru alţi membri – conduce activitatea curentă a BCE şi implementează politica monetară în conformitate cu orientările Consiliului Guvernatorilor.
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());
Consiliul general se compune din preşedintele şi vicepresedintele BCE, precum şi din guvernatorii din toate ţările UE, participante, sau nu, la zona euro. Acest organ contribuie la funcţiile consultative ale BCE şi are misiuni ce ţin de pregătirea ţărilor din afara zonei euro pentru trecerea la moneda unică. În prezent, în calitate de ţară membră a UE, România este reprezentată în acest consiliu de către guvernatorul BNR.Obiectivele SEBC/Eurosistemului Obiectivele SEBC (n.n. – practic ale părţii sale “operative”, Eurosistemul) sunt precizate în Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene şi în Protocolul privind Statutul SEBC şi al BCE care îi este anexat. BCE are şi un regulament care prevede detaliat regulile sale de funcţionare. Obiectivul fundamental al SEBC este menţinerea stabilităţii preţurilor. Fără a prejudicia acest obiectiv, SEBC sprijină politcile economice generale din Uniunea Europeană pentru a contribui la realizarea obiectivelor acesteia. Misiunile fundamentale ale SEBC enumerate de Tratat sunt următoarele: (1) definirea şi implementarea politicii monetare în cadrul zonei euro; (2) desfăşurarea operaţiunilor de schimb valutar (în conformitate cu art. 219 din Tratat); (3) deţinerea şi gestiunea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre. Prevederea se aplică fără a aduce atingere deţinerii şi administrării fondurilor de rulment în valută ale statelor membre; (4) promovarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi. SEBC contribuie şi la buna desfăşurare a politicilor promovate de autorităţile competente în ceea ce priveşte supravegherea prudenţiala a instituţiilor de credit şi stabilitatea sistemului financiar. BCE este singura entitate autorizată să emită bancnote denominate în euro, în timp ce BCN sunt autorizate să bată monedă metalică în limitele autorizate de BCE. De asemenea, BCE îndeplineşte funcţii consultative în privinţa aspectelor care intră în sfera sa de competenţă, reprezintă SEBC în domeniul cooperării internaţionale şi colectează, cu sprijinul BCN, informaţii statistice de la autorităţile naţionale competente sau direct de la agenţii economici.Activităţi viitoare ale BNR în cadrul Eurosistemului După adoptarea monedei euro, BNR va deveni membră a Eurosistemului. În consecinţă, în conformitate cu principiul descentralizării, la fel ca şi alte BCN ale zonei euro, BNR va pune în aplicare deciziile Comitetului executiv al BCE şi va efectua operaţiunile încredinţate de acesta. Totodată, BNR va putea îndeplini/păstra o serie de funcţii proprii care nu sunt legate de SEBC. În cadrul Eurosistemului, BNR:va implementa politica monetară unică stabilită de Consiliul Guvernatorilor, fiind responsabilă, printre altele, de acordarea de împrumuturi băncilor comerciale din jurisdicţia sa. Prin urmare, BNR îşi va pierde funcţia de concepere independentă a politicii monetare. În schimb, guvernatorul său va fi membru al celui mai înalt for de decizie al Eurosistemului, ceea ce îi va permite să ia parte la stabilirea politicii monetare în zona euro;va administra rezervele valutare ale BCE (ce îi vor fi încredinţate), precum şi pe cele proprii. În acest ultim caz, tranzacţiile care depăşesc ca sumă anumite limite sau care ar putea afecta cursurile de schimb sau lichiditatea în zona euro vor trebui să fie aprobate de BCE;va fi implicată în gestionarea şi monitorizarea infrastructurii sistemelor de plăţi. Printre altele, BNR va gestiona subcomponenta naţională a sistemului TARGET2;va colecta date economice şi financiare care sunt necesare pentru implementarea politicii monetare şi îndeplinirea altor sarcini ale Eurosistemului;va emite bancnote în cooperare cu BCE.Pe baza evaluărilor anuale ale BNR şi a propriilor analize, BCE stabileşte volumul emisiunii de bancnote de pus în circulaţie de către BNR. Această ultimă instituţie va gestiona rezervele de bancnote necesare pentru a face faţă vârfurilor de cerere şi va asigura înlocuirea bancnotelor necorespunzătoare. BNR va analiza bancnotele contrafăcute/false şi va lua măsuri pentru a asigura calitatea celor aflate în circulaţie;va participa la Mecanismul Unic de Supraveghere (MUS), contribuind la monitorizarea şi stabilitatea sistemului bancar în eurozonă. Din categoria funcţiilor şi activităţilor BNR care nu sunt legate de SEBC, amintim supravegherea instituţiilor de credit mai puţin semnificative şi participarea la instituţii monetare internaţionale (cu acordul BCE). Cu respectarea politicii stabilite de BCE, BNR va acţiona şi ca împrumutător de ultimă instanţă pentru băncile solvente din jurisdicţia sa, ce se confruntă cu probleme temporare de lichiditate.Concluzii Politica monetară unică nu se face de o bancă centrală cu sucursale în ţările membre ale zonei euro. Ea se realizează de către un sistem compus din BCN, peste care legiuitorii europeni au suprapus o bancă centrală europeană – BCE. Construcţia respectivă, considerată adecvată pentru un spaţiu geografic caracterizat prin diferenţe naţionale, lingvistice şi culturale, implică că, cel mai adesea, executarea politicii monetare decise de Consiliul Guvernatorilor este plasată în mâinile acestor instituţii naţionale. Deşi BCN pierd dreptul, prin intrarea în Euroland, de a stabili independent politica monetară în ţările lor membre, ele continuă să fie implicate în executarea de operaţiuni de acest gen. De asemenea, după cum am văzut mai sus, BCN desfăşoară numeroase alte activităţi în cont propriu sau din dispoziţia BCE. Guvernatorii BCN rămân supuşi procedurilor de numire prevăzute în dreptul naţional şi nu vor fi desemnaţi de BCE. Totodată, adoptarea monedei europene unice are ca rezultat “promovarea” lor ca membri în Consiliul Guvernatorilor, organul de decizie suprem al SEBC. Prin urmare, afirmaţia că, odată cu aderarea la euro, guvernatorul BNR “s-ar fi trezit fără job” este, evident, o nătângie. Nu e clar dacă afirmaţia a fost făcută din necunoaşterea unora din aspectele abordate sau cu rea-intenţie. În oricare din cele două ipoteze, rămân valabile spusele lui Joseph Hall: “O reputaţie odată distrusă posibil să fie reparată, dar lumea va avea mereu privirea aţintită asupra locului unde e fisura”.şiţ Titlul e total caraghios, e ca şi cum ai spune că “România intră în Leu”.şiiţ Acronimul BCN se va citi în functie de context, fie ca bancă centrală naţională, fie ca bănci centrale naţionale.şiiiţ Un exemplu clar în acest sens, este faptul că guvernatorul actual al băncii centrale a Croaţiei, ţară care a aderat la zona euro în anul 2023, deţine funcţia, neîntrerupt, din anul 2012. El a primit un al treilea mandat (de 6 ani) în iulie 2024, în conformitate cu dreptul naţional.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.interscroller */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroyhqkimorxy",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());
Tweet
Urmărește
Print
Mail
Articole recomandate
...
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro