
Oamenii de afaceri din România, reuniţi în AOAR, cred că în 2026 economia locală va avea de ales între un rău sigur şi un drum greu, singurul care poate menţine stabilitatea şi evita o criză de încredere, iar marea întrebare nu este dacă vom plăti preţul ajustării, ci cum împărţim această notă de plată între stat, mediul privat şi societate. Cum facem ca în 2026 povara să nu fie transferată din nou asupra populaţiei (în primul rând prin inflaţie) şi asupra mediului de afaceri?, se întreabă membrii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.
În opinia lor, în 2026 România nu va intra în recesiune, dar nici nu va avea o creştere robustă. Economia merge înainte, dar cu frâna de mână trasă de dezechilibrele bugetare şi de povara fiscală crescută.Din perspectiva AOAR, 2026 poate lua una dintre aceste forme:Scenariul „echilibru superficial” (probabilitatea cea mai mare)PIB: creştere în jur de 1-1,5%;Deficit: coborâre lentă spre 6-6,5% din PIB;Inflaţie: încă peste nivelul confortabil pentru mediul de afaceri, dar în scădere faţă de 2024-2025; Investiţii: impuls venind mai ales din fonduri europene şi din proiecte publice deja angajate;Mediul privat: prudenţă la investiţii, focus pe eficienţă şi restructurare, nu pe expansiune.Acest scenariu presupune absenţa unei noi crize politice auto-provocate şi menţinerea unui dialog minim funcţional cu mediul de afaceri. Orice derapaj politic major (căderea Guvernului, blocaje parlamentare prelungite) ar putea să împingă economia sub aceste proiecţii.Scenariul pozitiv: „drumul greu, dar corect”Premise sunt:Guvernul începe, în sfârşit, să ajusteze cheltuielile:restructurarea aparatului bugetar,audit real al programelor de cheltuieli,prioritizarea investiţiilor cu impact economic.Există un calendar clar de simplificare a fiscalităţii, inclusiv eliminarea sau reformarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Legislaţia fiscală devine mai previzibilă, cu modificări anunţate şi discutate din timp.Cursul de schimb se majorează în paşi mici în funcţie de evoluţia balanţei comerciale. Iar rezultatul:încredere mai mare din partea mediului de afaceri,investiţii private în revigorare,creştere economică peste 1,5-2% încă din 2026, pornind de la un mix mai sănătos între consum, investiţii şi exporturi.Scenariul negativ: „oboseala fiscală”Dacă ajustarea continuă în aceeaşi logică ca în 2025 – încă taxe, încă improvizaţii, încă amânarea reformei statului, riscăm:creşterea economiei sub nivelul de 1% sau stagnare reală;migrarea unei părţi mai mari din economie în zona gri sau neagră;amânarea investiţiilor şi relocări de activitate către jurisdicţii mai previzibile;tensionarea relaţiei cu partenerii europeni din cauza întârzierii corecţiei deficitului.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro