Radu Magdin, CEO Smartlink Communications. România globală, dar şi deşteaptă local: IMM-urile şi relansarea

În ultimul an, IMM România si Florin Jianu au pus pe masă, fără menajamente, frustrarea mediului de afaceri: inflaţie, fiscalitate schimbată peste noapte, e-Factura complicată, birocraţie „digitalizată” doar în teorie, concurenţă neloială şi lipsă de predictibilitate. Mesajul este simplu: nu poţi cere IMM-urilor să susţină economia într-o criză permanentă fără să le oferi şi un drum de creştere. Dacă vrem o Românie globală (internationalizata cu succes si luptand cu deficitul comercial) şi deşteaptă local (care sa iti angajeze multi oameni si sa relansese economia), trebuie să trecem la un proiect de relansare prin IMM-uri, bazat pe două idei: 1. internaţionalizare inteligentă; 2. un upgrade de model de business, inclusiv prin AI – spre un fel de „Mittelstand românesc”.1. IMM-urile: de la victime ale crizei la vectori de relansare Crizele recente au arătat că IMM-urile sunt primele lovite şi ultimele băgate în seamă. Statul vine cu pachete de austeritate, businessul – cu comunicate. IMM-urile au nevoie de trei lucruri de bază: reguli stabile, nu surprize fiscale trimestriale; proceduri simple şi digitale, nu hârtii scanate urcate pe platforme instabile; dialog real cu guvernul, cu analize de impact făcute înainte de a apăsa pe „publicare”, nu după. Aici vocea critică a IMM România este importantă, dar ea trebuie ajutata si intarita de noi toti pentru o agendă ofensivă constructiva: nu doar ce nu vrem, ci ce vrem în schimb – ce reforme, ce calendar de predictibilitate, ce măsuri pro-IMM condiţionează mediul privat pentru a susţine consolidarea bugetară.2. Internaţionalizare în criză: nu lux, ci plan de supravieţuire Când cererea internă slăbeşte, soluţia nu este să aştepţi noi programe de ajutor, ci să cauţi creşterea acolo unde este: pe pieţele externe. Asta au făcut, în vremuri complicate, şi Portugalia, şi Spania, şi multe companii germane sau italiene: au folosit crizele ca pretext pentru a ieşi mai mult în lume. Pentru IMM-urile româneşti, internaţionalizarea realistă înseamnă: să treacă de la „export ocazional” la strategie de export (segmentare, parteneri locali, ajustare produs); să profite de poziţia geografică: punţi spre Balcani, Ucraina, Turcia, Caucaz, nu doar „clasicul” UE-Occident; să ceară statului un „one-stop shop” de internaţionalizare: informaţie de piaţă, finanţare, sprijin juridic şi comercial, nu doar delegaţii foto. Dacă vrem „România globală”, trebuie să avem şi un program coerent de internaţionalizare a IMM-urilor, nu doar optimism verbal.3. Un „Global Mittelstand” în era AI – oportunitate şi pentru România Modelul german de Mittelstand – companii între 50 şi 500 de angajaţi, foarte specializate, exportatoare, orientate pe termen lung – a arătat că poţi fi şi mic, şi global, dacă eşti extrem de bun într-o nişă. În a patra revoluţie industrială, întrebarea devine: putem avea un “Global Mittelstand” cu AI în centru? AI promite ceva ce IMM-urile nu au avut niciodată la scară: scalarea inteligenţei fără scalarea masivă a headcount-ului. În practică, asta poate însemna: planificare, logistică, ofertare şi customer service parţial automatizate; analize de date, previziuni, design de produs făcute cu ajutorul modelelor AI; echipe mici, foarte competente, care folosesc AI ca multiplicator de forţă şi se concentrează pe ce ştiu să facă cel mai bine. Un „Mittelstand românesc cu AI” ar arăta astfel: 1. firme de nişă (industrial, agro, tech, servicii) care combină know-how-ul local cu tehnologie accesibilă global; 2. investiţii ţintite în AI aplicată (nu doar în „chatbot la modă”), legată de procesele reale ale companiei; 3. parteneriate cu universităţi, clustere şi hub-uri digitale europene, astfel încât IMM-urile să aibă acces la competenţe şi proiecte pilot. România are deja exemple: companii care exportă software, componente industriale sau produse agroalimentare de nişă; întrebarea este cum facem regula din aceste excepţii.4. România globală, deşteaptă local: ce punem pe masă Dacă vrem ca IMM-urile să fie motorul relansării, nu doar colateral damage al crizei, avem nevoie de câteva mişcări clare: 

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici