Pe 10 martie, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a anunțat încheierea revizuirii programului de către Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). 83% din ajutor a fost redus și multe țări africane vor fi afectate de acest lucru.
Africa Subsahariană: prima afectată de dezangajarea SUA
Africa Subsahariană este al doilea mare beneficiar al USAID din lume (după Ucraina), primind 40% din buget în 2023.
În 2023, Somalia, Republica Centrafricană, Liberia, Malawi și Mozambic au fost cele cinci țări din Africa subsahariană care au beneficiat cel mai mult de asistența pentru dezvoltare oferită de USAID. Pentru toate țările din Africa subsahariană, subvențiile agenției americane sunt destinate diferitelor sectoare esențiale pentru continent, cu trei priorități majore: ajutorul umanitar (47%), sănătatea (38%) și dezvoltarea economică (8%).
Întreruperea bruscă a programelor USAID în Africa va avea consecințe semnificative pentru continent în toate sferele societății. În domeniul sănătății, programele USAID au fost vitale în combaterea pandemiilor regionale, de la HIV în Africa de Sud la virusul Ebola în Uganda. Încetarea acestor programe de sănătate ar favoriza o recrudescență a acestor boli mortale pentru populațiile locale.
După un an electoral record în 2024, sfârșitul USAID va slăbi procesul democratic în Africa. De vidul lăsat de agenția americană ar putea beneficia organizațiile violente, care sunt susceptibile să profite de loviturile de stat.
În ceea ce privește pacea și securitatea, sfârșitul USAID va semnala revenirea conflictelor armate care afectează populațiile civile: amenințarea jihadistă din Somalia și proliferarea traficului de droguri sunt rele a căror influență nocivă a fost încetinită de acțiunea agenției americane.
„America pe primul loc”: o pârghie de influență comercială și politică
Donald Trump justifică desființarea USAID prin politica sa „America pe primul loc”, care vizează prioritizarea intereselor naționale directe în detrimentul parteneriatelor internaționale strategice. Doctrina „America pe primul loc” este aplicată nu numai prin desființarea USAID, ci și prin renegocierea potențială a acordurilor strategice cu țările africane. O revizuire a acestor acorduri ar permite administrației americane să obțină avantaje comerciale, în special în industria minerală. Anunțarea unor tarife reciproce ar putea fi, de asemenea, o ocazie de afirmare a intereselor americane. Șase țări din Africa subsahariană (Africa de Sud, Nigeria, Ghana, Niger, Liberia și Togo) exportă în mod semnificativ către Statele Unite și ar fi deosebit de vulnerabile la tarifele reciproce. Dar această abordare tranzacțională riscă să compromită poziția strategică americană în fața unor concurenți precum China.
Către o reconfigurare a echilibrelor regionale în favoarea Chinei
Într-adevăr, cazul Africii de Sud ilustrează această nouă abordare a Statelor Unite în Africa. Absența vizibilă a secretarului de stat Marco Rubio de la reuniunea ministerială G20 de la Johannesburg (19-20 februarie) a fost un semnal diplomatic puternic într-un context de tensiuni comerciale și politice în creștere. Declinul influenței americane lasă cale liberă Chinei: concentrată până acum pe exploatarea resurselor minerale africane, Beijingul se poate poziționa acum ca o alternativă pentru dezvoltarea economică. Anunțul Beijingului privind un angajament masiv de 50 de miliarde de dolari, în contextul summitului China-Africa din septembrie 2024, vine ca o dovadă a acestei schimbări de paradigmă. Prin urmare, ofensiva chineză ar putea forța administrația Trump să își reevalueze poziția, cu riscul ca Statele Unite să își piardă influența pe continentul african pe termen lung.
Articol furnizat de KomuniK – Comunicate de presa
