În afara unui fiasco electoral unic în felul lui (anularea alegerilor prezidenţiale din decembrie, încă insuficient de bine explicată populaţiei şi mai ales după ce turul întâi a fost iniţial validat integral), România a încheiat anul 2024 şi cu un record în ceea ce priveşte acumularea de datorii externe ridicate, în afara unei datorii publice interne deosebit de semnificative. Anul trecut, românii au fost chemaţi la urne în mod repetat (alegeri locale, alegeri euro-parlamentare, alegeri parlamentare şi, în final, alegeri prezidenţiale anulate). Pentru a câştiga încrederea populaţiei, autorităţile române au făcut promisiuni electorale nesustenabile de majorare a salariilor şi pensiilor (inclusiv a celor speciale), au continuat să importe masiv produse de consum din străinătate fără să stimuleze şi producţia internă, au introdus mini-vacanţe şi zile nelucrătoare la niveluri record în Uniunea Europeană (UE), au dezvoltat activităţile turistice pe segmentul de plecări la cote nemaiîntâlnite şi au mărit cheltuielile militare în urma agresiunii Federaţiei Ruse în Ucraina de acum trei ani, iar ţara a suportat un flux major de refugiaţi din Ucraina în România sau/şi în trecere prin România către ţările dezvoltate din Occident. Consecinţele financiare ale unor asemenea măsuri nu au întârziat să apară. În 2024, România a înregistrat cel mai mare deficit comercial şi de cont curent (EUR 29,4 mld) din perioada post-decembristă şi a atins niveluri record la deficitul bugetar (estimat la 8,7% din PIB). Toate acestea s-au reflectat într-un indicator macroeconomic deosebit de sintetic şi anume datoria externă a ţării care a crescut în proporţii alarmante (de la EUR 183,2 mld la sfârşitul lui 2023 la peste EUR 203,6 mld la finalele anului trecut, adică cu peste EUR 20,4 mld doar într-un singur an). Faţă de PIB, nivelul acestei datorii este estimat la peste 58%.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar – citeste integral articolul – click aici
