Marius Marinaş, Profesor ASE: Cu Bucureşti-Ilfov în topul regiunilor din UE şi cu trei dintre regiuni la periferia extremă a Europei, modelul de dezvoltare al României mai este sustenabil?

Dacă în primii 17 ani de după 1989 PIB-ul României a crescut cu aproximativ 50 de miliarde de euro, în următorii 17 ani (2007-2023), care au coincis cu aderarea şi integrarea graduală în UE, s-a înregistrat o creştere de 227 mld de euro, la 324,4 mld euro (sfârşitul anului 2023). Fondurile europene de care a beneficiat România (93 de mld de euro), împreună cu intrările de investiţii străine directe (84 de miliarde de euro în aceeaşi perioadă) şi cu remitenţele trimise de către lucrătorii români din străinătate (74 de miliarde de euro) au contribuit decisiv la transformarea structurală a economiei româneşti şi au impulsionat realizarea unei dublări a convergenţei veniturilor relativ la media europeană. Dacă scădem din intrările de fonduri europene contribuţia cumulată a României la bugetul UE (27,6 mld euro), iar din intrările de ISD soldul cumulat al creditelor intra-firmă în perioada analizată (20 de mld euro), rezultă că remitenţele diasporei au reprezentat cea mai importantă sursă netă externă de care a beneficiat economia românească.

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici