Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia: Salariul minim pe economie din România a avut cea mai rapidă creştere din UE în ultimii 14 ani. Acest ritm nu mai este sustenabil, fără investiţii şi reforme care să ducă la creşteri la fel de accelerate de productivitate

Salariul minim pe economie din România a avut cea mai rapidă creştere din cadrul Uniunii Europene, de la un nivel foarte scăzut, de 142 de euro, în 2010, la 744 de euro, astăzi, acest ritm de creştere nefiind acum sustenabil, fără investiţii şi reforme care să ducă la creşteri la fel de accelerate de productivitate, a declarat Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, în cadrul unui studiu realizat de organizatie despre salariul minim. ”Suntem aproape de media europeană şi la media regională. Pe termen mediu, un raport de 45-50% între salariul minim şi cel mediu (unde suntem deja) este o formulă echilibrată, care prezintă mai puţine riscuri pentru sănătatea economiei. În acelaşi timp, este important să mutăm conversaţia de la salariul minim brut şi nivelul său, la cum facem să păstrăm rata accelerată de creştere a salariilor medii din România prin infrastructură de calitate, productivitate sporită şi valoare adăugată mai mare în economie. Nu în ultimul rând, e bine să fim conştienţi că, de acum înainte, majorări bruşte ale salariului minim, fără măsuri compensatorii de creştere a productivităţii, vor duce la şomaj în sectoarele mai puţin productive ale economiei, dintre care studiul nostru a identificat treisprezece”.
Noul studiu al Confederaţiei Patronale Concordia - Politica Salariului Minim în România - analizează evoluţia şi factorii economici care influenţează nivelul salariului minim pe economie, în România şi în statele Uniunii Europene, dar şi considerentele fiscale, particularităţile economice şi sociale ale României, alături de scenarii distincte pentru mecanismul de actualizare a salariului minim.Principalele concluzii ale studiului: Creşterea rapidă a salariului minim din ultimii ani a fost cu mult peste rata de creştere a inflaţiei, cât şi peste rata cumulată de creştere a productivităţii muncii cu inflaţia. În iulie 2024, salariul minim a crescut cu peste 23% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În 2023, salariul minim în România a reprezentat 40% din salariul mediu brut, doar sub nivelul din Polonia (43%), şi 55% din salariul median brut, peste nivelul din toate celelalte ţări12 (Fig. 2a). Această performanţă se explică prin faptul că mult mai mulţi salariaţi sunt sub incidenţa salariului minim decât în celelalte ţări din regiune. În 2022, din totalul salariaţilor cu program complet de lucru, 36% primeau salariul minim, dublul faţă de ţările din regiune şi chiar mai ridicat faţă de media UERomânia are cea mai mare povară fiscal pe salariul minim dintre toate ţările Europene. În 2022, rata de taxare (impozit pe venit plus contribuţii sociale) a variat între 6% în Spania şi 40% în România. Unele ţări nu au aplicat impozit pe venit (Croaţia, Cehia, Grecia, Malta, Portugalia, Spania), în timp ce în altele rata a fost mică – 1% în Letonia şi 2% în Olanda. Salariaţii din toate ţările au plătit contribuţii sociale, dar acestea au variat de la 1,42% în Belgia, la 35% în România. În Franţa, Germania, Luxemburg, Malta şi Olanda angajaţii cu salariu minim au dispus de beneficii sociale, ducând la un venit discreţionar mai mare decât salariul net. Luând şi aceste beneficii în calcul, angajaţii din Belgia, Estonia, Franţa, Irlanda, Malta, Olanda şi Spania au reţinut 90% sau mai mult din salariul minim brut în 2022. Angajaţii din România s-au plasat la cealaltă extremă, rămânând cu doar 60% din salariul minim brut, urmaţi de cei din Ungaria cu 66%. Din punct de vedere al puterii de cumpărare la paritatea standard (PPS), salariul minim net în România se află abia pe a treia poziţie din urmă, datorită impozitării relativ crescute, în raport cu celelalte state din UE.România are una dintre cele mai scăzute rate de participare la forţa de muncă a oamenilor apţi din UE, de 68.7%, faţă de media europeană de 75.3%. Rata de participare din România se află la un nivel sub toate statele din regiune: Bulgaria (76.2%), Ungaria (80.7%), Polonia (77.9), Cehia (81.7%). Situaţia este agravată de faptul că România are una dintre cele mai mari rate ale şomajului în rândul tinerilor (segmentul de vârsta 15-24 de ani), anume 20.5% faţă de media europeană de 14.7%. O creştere prea abruptă a salariului minim poate limita accesul acestora pe piaţa muncii, făcând angajarea mai dificilă pentru cei cu experienţă redusă.Ponderea mare şi în creştere a celor care nu vor să lucreze (33% în 2013-2023 şi 47% în 2023) în comparaţie cu regiunea ( 35%-43% în Polonia, 35%-31% în Cehia, 29%-30% în Ungaria, 45%-47% în Bulgaria) şi media UE (21% în 2013-2023, 22% în 2023) poate fi efectul descurajării în faţa perspectivei găsirii unui loc de muncă.România are un număr foarte mare de angajaţi plătiţi la salariul minim sau aproape de minim, aproximativ 35% din numărul de angajaţi în economie. Acest fapt creează distorsiuni semnificative în economie, la orice modificare a nivelului salariului minim. De exemplu, o creştere de 20% a salariului minim – mai mică decât cea din ultimul an - duce automat la o creştere a salariului mediu cu aproape 8%, în ipoteza puţin probabilă că toate celelalte salarii rămân neschimbate. Astfel, creşterile salariale sunt forţate să se decupleze de fundamentele macroeconomice, putând să avanseze peste rata inflaţiei şi a productivităţii, alimentând inflaţia.  Top 13 sectoare cu salarii mici: ►Agricultură, vânătoare, activităţi conexe

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici