Iulian Anghel, ZF: Anul 2023 nu a fost tocmai rău. PIB-ul a crescut cu 2,1%, iar anul acesta urma să consemneze un avans de 3,5%. De ce 2024 nu a putut fi măcar cât a fost 2023?

Este adevărat că, în 2023, deficitul bugetar nu a fost tocmai cel convenit cu Comisia Europeană, de 4,4% din PIB (pe cash şi ESA) şi s-a dus la 5,5% din PIB (metoda cash) şi 6,6% din PIB (metodologia ESA 10). Dar guvernul promitea că, anul acesta, deficitul va fi redus la 5% din PIB (cash). Iată că datele la semestrul I au dat toate calculele peste cap. În primul rând, Finanţele au anunţat un deficit bugetar, la şase luni, de 3,6% din PIB. Apoi a venit anunţul INS: creştere de doar 0,8% în T2, an/an, ceea ce a risipit aşteptarea unei creşteri de măcar 3%, cum spera toată lumea, de la guvern la Comisie sau BNR. Şi, totodată, speranţa că deficitul ar putea fi limitat la 5% din PIB. (Ar fi al doilea an în care guvernul nu respectă planul convenit cu Comisia de la Bruxelles de restrângere a deficitului, având în vedere că, din 2020, România este în procedură de deficit excesiv, observă Consiliul Fiscal în Raportul pentru 2023, publicat recent).

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici